Istoria de succes a unui fermier din Făleşti ce a ajuns milionar cultivând nuci

Într-o perioadă în care sute de afaceri se duc de râpă, iar agricultura este privită ca o afacere mai puţin profitabilă, un agricultor din Făleşti, Nicolae Chictenco, reuşeşte să fie un fermier-model chiar şi în vremuri grele. Acesta sfidează criza şi seceta, reuşind să pună pe picioare o „afacere de nişă”. Deşi cultivă linte, soia, muştar, prune şi chiar ginseng şi facelia, pasiunea sa rămâne a fi nucul, pe care îl consideră o mină de aur pentru Moldova.

Acesta este stabilit în satul Rediul de Sus din raionul Făleşti, unde gestionează peste 300 de hectare de pământ, din prelucrarea cărora obţine peste trei milioane de lei anual. Originar din Rusia, Chictenco vine la Făleşti cu puţin timp înainte de prăbuşirea imperiului sovietic, ca preşedinte de colhoz. Pasiunea pentru nuc dar şi pentru pământurile Moldovei i-a fost insuflată de un fost deportat moldovean.

Atunci când fosta U.R.S.S. se prăbuşise, Chictenco a fost cel care nu s-a temut să-şi deschidă propria afacere, el fiind şi fondatorul primei Cooperative Agricole din Moldova, Gospodarul Rediu SRL, creată în 1988 şi reorganizată peste 10 ani. Datorită lui, satul în care trăieşte acum a renăscut. Când venise iniţial, nu erau decât vreo 40 de locuitori în Rediu, acum satul este conectat la reţeaua de distribuţie electrică, este intersectat de o şosea construită nu din banii statului, iar cei mai mulţi dintre consătenii săi lucrează pe pământurile sale, astfel fiindu-le asigurat un venit decent.

Primii copaci de nuci sădiţi de Chictenco au rămas în Rusia, însă dragostea pentru nuci a adus-o cu el în Moldova. Astăzi, acesta cultivă puieţi pe care îi exportă atât în ţară, dar şi peste hotare. Pentru el, „secretul” succesului a fost să se specializeze într-un segment de piaţă, lăsat liber de agricultorii moldoveni care preferă să cultive cereale şi să crească bovine.

Nucul poate fi plantat în peste 80% din terenurile arabile din ţară

Deşi are un business profitabil, Chictenco nu face un secret din afacerea sa, ci este deschis pentru colaborare. El găzduieşte numeroase vizite de studiu cu scopul de a „converti” agricultorii moldoveni la acest business. El spune că doar 4-7% din terenurile arabile la nivel global sunt favorabile pentru cultivarea nucului. În Moldova, în schimb, nucul poate fi plantat în peste 80% din terenurile arabile, datorită condiţiilor climaterice prielnice, dar şi calităţii solurilor.

Pe lângă faptul că Moldova dispune de terenuri numai bune pentru plantarea nucilor, Chictenco spune că cererea mondială de nuci a explodat în special în ultimii ani, pe fondul creşterii numărului populaţiei, iar cererea pe piaţa europeană nu este satisfăcută pe deplin.

Potrivit informaţiilor oferite de Asociaţia Producătorilor de Culturi Nucifere din ţară, producţia anuală de nuci pe ţară a constituit în ultimii ani circa 22-33 mii tone, din care 80% sunt exportate în spaţiul comunitar (cele mai mari partide de miez de nucă sunt exportate în Franţa - 40.6%, Grecia - 17.9%, Germania - 9% şi Austria - 7%). Pe de altă parte, RM importă anual în medie circa 4,3 mii tone de nuci în coajă care ulterior sunt reexportate pe piaţa europeană. Deoarece nu există omogenitate, nucile sunt comercializate în exterior doar sub formă de miez.

De pe un hectar de nuci, se poate obţine 2 mii de dolari anual

Întrebat ce venit se poate obţine de pe un hectar de nuci, Chictenco ne-a spus că minim 20-25 mii lei sau circa 2 mii de dolari anual. „Nu există alte culturi care îţi pot oferi un asemenea venit de pe un hectar de pământ. Nuca îţi oferă un venit stabil, aceasta fiind o producţie lichidă”, a adăugat el.

Despre potenţialul nevalorificat al nucului în Republica Moldova vorbesc cifrele. Doar 4% din totalul terenurilor arabile de care dispune ţara noastră sunt plantate cu nuci. În acelaşi timp, exporturile de nuci în structura exporturilor RM au o pondere de 40%. „Economia moldovenească se poate baza pe nucă”, spune Chictenco făcând referire la datele statistice anunţate de Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, venit în vizită la pepinierele din Rediul de Sus anul trecut, pentru a participa la o conferinţă.

Preţul unui puiet costă între 18 şi 20 de dolari

Fermierul produce anual circa 40-75 mii de puieţi, cantitate necesară pentru a planta circa 500-700 hectare. Cu materialul său săditor în Moldova au fost plantate circa 2500 hectare, în Ucraina circa 1 mie de hectare, iar în România peste 800 hectare. Preţul unui puiet de nuc ajunge să coste între 18 şi 20 de dolari, în timp ce preţul unui puiet de măr sau cireş costă doar 1-1,5 dolari.

Întrebat de investiţiile pe care le-a făcut, fermierul moldovean spune că principala investiţie a fost experienţa pe care o are în spate. Acesta se ocupă de plantarea nucilor de aproape jumătate de secol. Trebuie de menţionat că, la vârsta de 67 de ani, agricultorul apelează la tehnologii moderne pentru a se informa, pentru a stabili noi contacte, dar şi pentru a-şi împărtăşi experienţa. Gospodăria la cârma căreia se află de 25 de ani are propriul site (http://gospodarulrediu.com), unde cei interesaţi vor găsi materialele informative despre plantarea nucilor.

Ca să îşi pună în practică ideile, Nicolae Chictenco apelează la fondurile europene. Acesta are la activ câştigate patru proiecte. La începutul anului curent, el a câştigat un proiect în valoare de 230 mii dolari, dintre care 150 aparţin Gospodăriei Rediul de Sus, în cadrul Programului IFAD ce presupune crearea unui sector demonstrativ no-till şi mini-till. În cadrul unui alt proiect finanţat de UNDP, gospodăria sa a putut să-şi procure un frigider în care păstrează portaltoiul, puieţii de nuc supuşi altoirii. Pentru acest proiect UNDP a contribuit cu 74 mii de dolari, iar Chictenco a investit alte 132 mii de dolari. Acesta ne-a spus că investiţia a meritat toţi banii.

Deşi autorităţile susţin cultivarea nucilor, recent adoptând chiar un Program Naţional pentru Dezvoltarea Culturilor Nucifere ce prevede ca până în 2020 suprafaţa plantaţiilor de nuci să atingă cel puţin la 14 mii ha, iar recolta nucilor să fie de 60 mii tone, subvenţiile sunt net inferioare celor oferite de vecinii noştri, ne-a spus Chictenco. Dacă Rusia oferă subvenţii de patru ori mai mari, iar Ucraina de trei ori mari, atunci subvenţiile oferite de guvernul de la Bucureşti sunt cu până la opt sau chiar nouă ori mai mari decât cele oferite agricultorilor moldoveni. „Fermierii moldoveni care cresc nuci riscă să nu mai fie competitivi”, a conchis Chictenco.

Fermierul este de părere că agricultorii moldoveni trebuie să găsească noi oportunităţi şi trebuie să înveţe să facă agricultură în mod inteligent şi la standarde înalte, pentru a intra şi a fi competitivi pe piaţa europeană.

Sursa:www.eco.md