Cât mai durează până își revine zootehnia?
Sectorul de lapte în Republica Moldova este un sector strategic, în condiţiile în care clima ţării şi solurile fertile sunt favorabile pentru creşterea bovinelor de lapte, iar amplasarea geografică este avantajoasă pentru comerţul cu produse lactate. În pofida acestor beneficii, efectivul total de bovine cât şi producția de lapte sunt în scădere.
S-a micşorat efectivul de bovine
Numărul total de bovine în anul curent s-a micşorat cu 12.700 (6%). Astfel, la 1 ianuarie 2013, erau înregistrate 191.200 bovine, dintre care134.400 de vaci. Dacă pe total republică efectivul de vaci este în scădere, atunci la fermele zootehnice se înregistrează o creştere de 7%. La fermele de vaci sunt circa 11.800 de cornute, dintre care 4.600 vaci. În Republica Moldova sunt înregistrate circa 180 de ferme de bovine, inclusiv opt ferme de prăsilă.
Se denotă o tendinţă de migrare a bovinelor din sectorul individual în cel zootehnic, a declarat viceministrul agriculturii, Ion Sula. „Majorarea efectivului de vaci întreţinute la fermele zootehnice va spori atât calitatea cât şi cantitatea laptelui obţinut. De exemplu, laptele muls de la o vacă în fermele de prăsilă a ajuns la 8.017 kg/an, media pe cireadă înregistrată în anul 2012 la ferma Docsancom în comparaţie cu media pe ţară 3.425 kg”, a mai spus viceministrul.
Seceta din 2012 a dus la scăderea producţiei de lapte
Producţia laptelui a înregistrat o diminuare în anul 2012 din cauza secetei, efect care este resimţit şi în acest an. Astfel producţia de lapte a însumat 528.000 tone în anul 2012, cu 63,2 tone mai puţin faţă de anul 2011. Cu toate acestea, întreprinderile de procesare a laptelui în primele şase luni, curent, au achiziţionat cu 5-8% lapte mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Ion Sula, viceminsitrul agriculturii, a spus că diminuarea volumelor de producere a laptelui şi productivităţii vacilor este cauzată de asigurarea insuficientă cu furaje în perioada de iarnă, în special cu siloz, ca consecinţă a secetei din anul 2012, ceea ce a condus la dereglări ale funcţiei de reproducţie, dar şi a făcut dificilă asigurarea balanţei de zahăr şi proteine în nutreţuri. Laptele se achiziţionează la un preţ de 3,5-3,6 lei/kg de la populaţie şi cu 4-5 lei/kg de la fermele zootehnice deţinătoare de vaci mulgătoare. În perioada estivală preţul la laptelui este mai mic cu circa 10-15% comparativ cu preţurile acordate în perioada rece a anului. Caracterul sezonier al fluctuaţiei preţurilor este mai puţin evident pe parcursul ultimilor ani. Anual se prelucrează industrial aproximativ 25-30% din totalul laptelui produs sau 140-160.000 tone. În republică sunt autorizate şi funcţionează 658 puncte de colectare a laptelui.
Subvenții masive în așteptarea relansării
Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a spus că îşi doreşte ca să dezvolte industria lactatelor, astfel elevii la şcoală şi bătrânii să primească zilnic de câte un pahar de lapte. „În Republica Sovietică se producea foarte mult lapte, acest sistem nu mai era perceput ca un business real, era ceva virtual. Când s-a revenit la preţuri de piaţă, colapsul a fost atât de dur şi oamenii nu au înţeles ce înseamnă acest lucru şi au demolat această industrie. Nimeni nu şi-a dat de seama că acest domeniu este foarte sofisticat, nu avem oameni bine pregătiţi, oamenii nu au dorit să se avânte în acest business. De trei ani mărim subvenţiile esenţiale şi în acest an am ajuns la 50% subvenţionare la animalele de prăsilă, la ferme. În câţiva ani sectorul de producere a produselor lactate își va reveni şi va înregistra creşteri considerabile”, a mai declarat ministrul agriculturii. Din strategia de dezvoltare a sectorului lactatelor din Republica Moldova elaborată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru perioada anilor 2012 -2027, se prevede trecerea treptată a efectivelor de la gospodăriile țărănești în extravilan, prin înființarea de noi ferme moderne dotate cu utilaje performante. Aceste măsuri necesită din partea statului investiții de şapte miliarde de lei, însă după cum recunosc și autoritățile, încă nu se cunoaște cu exactitate de unde vor veni acești bani.
Oamenii nu mai pot ține vaci
Satul Pârâta din raionul Dubăsari număra 4.000 de locuitori. Datele statistice arată însă că doar 100 de familii mai au acasă vaci. Este și cazul familiei Boșcanean, care au rămas singurii de pe strada Păcii din localitate care mai au acasă o cornută. Capul familiei, Vasile Boșcanean spune însă că până în toamnă o vor vinde. ”Cândva mahalau aceasta era plină de vaci. Acum am rămas doar noi, dar în scurt timp o vom da la carne, pentru că numai are rost să o ținem la gospodărie. Noi nu avem ce face cu atâtea lactate, mai mult de jumătate le aruncăm deoarece lumea cumpăra din magazine. Noi suntem în vârstă, nici puterile nu ne mai ajung pentru a putea îngriji”, povestește Boșcanean.
Țăranii aruncă laptele, iar țara importă lactate
Importul de lapte şi smântână, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori în anul trecut a însumat 2.566,9 tone, cu 717,4 tone mai mult decât în anul 2011. Republica Moldova nu a exportat în anul 2012 lapte şi smântână. În acelaşi timp, importul de unt şi alte substanţe grase provenite din lapte, paste lactate pentru tartine, a crescut în anul 2012 cu 378 tone, iar exportul a însumat 24,8 tone în anul trecut, cu 266,9 tone mai puţin decât în 2011. Nici la brânză şi caşuri, Republica Moldova nu poate asigura consumul. Astfel, în anul 2012, a fost importată o cantitate de 3.301,4 tone, cu 571,2 tone mai mult decât în 2011 în timp ce exportul a fost în creştere cu 86,7 tone în anul 2012, comparativ cu anul 2011.
Mariana Bahcevan
Corina Ţurcan
Sursa:www.evz.md